Proprietățile paraziților plasmodium falciparum. Proprietățile paraziților plasmodium falciparum

Schizogonia tisulară nu este însoţită de simptome clinice. Instalarea paroxismelor acceselor malarice coincide cu încheierea ciclu­lui eritrocitar de dezvoltare a paraziţilor şi cu dezintegrarea masivă a hema­tiilor afectate, în rezultatul căreia în plasma sangvină pătrund materii toxice provenite din metabolismul parazitar, pigment, merozoiţi şi produşi hemolitici.

Boala somnului sau tripanosomiaza africana: cauze, simptome si tratament Paraziții sunt simptome și tratamentul splinei umane Conținutul Tratamente naturiste cu scorţişoară Aerul poluat, apa murdară şi mâncarea infestată sunt factori care favorizează apariţia şi înmulţirea paraziţilor din organism. Un sistem imunitar puternic, pe fondul unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat, poate determina organismul să lupte cu paraziţii şi să oprească dezvoltarea lor.

Durata schizogoniei eritrocitare determină periodismul acceselor în variate forme de malarie : peste 48 ore — în malaria terţă, tropica şi de tip ovale şi peste 72 ore — în cea cuartă.

O serie de savanţi [E.

Paraziții sunt simptome și tratamentul splinei umane

Tareev, ; N. Ozereţ-kovskaia, ; P. Serghiev, A. Iakuşeva, ş. Dezintegrarea repetată a hematiilor invadate duce la dezvoltarea anemiei, gravitatea căreia depinde de intensitatea para-zitemiei şi de durata afecţiunii. Circulaţia pigmentului malarie, a proteinei heterogene şi a produşilor hemolizei în sînge duc la sporirea activităţii sistemului reticuloendotelial.

Se determină sporire a repleţiunii sangvine şi hiperplazie a reticuloendoteliului splinei, ficatului, măduvei osoase.

Meniu de navigare

Tareev, ; A. Gontaeva, ] se pot dezvolta complicaţii grave sau, cum sînt numite de obicei, forme proprietățile paraziților plasmodium falciparum ale afecţiunii — comă malarică, algie malarică, leziuni renale cu fenomene de insuficienţă renală acută etc. Formele maligne evoluează, de obicei, în malaria tropica, fapt care se proprietățile paraziților plasmodium falciparum, probabil, prin unele particularităţi specifice ale P.

Una din cauzele acestui fenomen proprietățile paraziților plasmodium falciparum fi formarea pe suprafaţa hematiilor infestate de P. Această parazitemie masivă la un nou val de dezintegrare a hematiilor poate induce pătrunderea în sînge a unei cantităţi enorme de produşi toxici cu instalare de şoc endotoxic, cu dereglări circulatorii brutale în encefal, rinichi şi alte organe.

Activizarea complexului kalicrein-chinină, eliberarea substanţe­lor tromboplastice în rezultatul hemolizei este însoţită de devieri în sistemul de coagulare a sîngelui urmate de hiper- apoi de hipocoagulonemie. Manifestările clinice ale modificărilor descrise aici sînt prezentate de coma malarică. Ca şi în alte stări patologice, în formele pernicioase de mala­rie este posibilă dezvoltarea unei coagulări intravasculare diseminate [Dennis et al.

Ţinînd cont de particularităţile specifice ale agenţilor mala­riei la om şi de deosebirile respective în tabloul clinic se disting 4 forme de mala­rie : malaria terţă, tropica, cuartă şi malaria de tip ovale. Fiind o afecţiune policiclică, malaria prezintă o succesiune de faze precum urmează : 1 malarie primară, acces primar, malarie recentă malaria recens.

Această perioadă include fenomenele prodromale şi o serie de accese primare ; 2 recidive proprietățile paraziților plasmodium falciparum, ce se manifestă în decurs de 2—3 luni după accesul primar, cu perioade scur­te de remisie ; 3 perioada latentă, afebrilâ cu.

Ea survine după accesul primar sau recidivele precoce şi se caracterizează prin lipsă de simptome clinice de boală şi de schizo-gonie eritrocitară. Agentul persistă în organismul bolnavului în forme tisulare latente — proprietățile paraziților plasmodium falciparum ; 4 recidive tardive îndepărtate — reapariţia acceselor după perioada latentă, fapt cu incidenţă preponderent vernală. Kasirski distinge de asemenea malaria trenantă condiţionată de reinfect'i şi tratament insuficient, afecţiuni metamalarice, notamente : anemie hipore-generatoare, sindrom hepatolienal, nevroze vegetative restante după suporta­rea malariei.

Această completare pare a fi raţională, dacă se ţine cont de poli­morfismul evolutiv al malariei în raioanele hiperendemice. Plus la aceasta, se disting forme pernicioase ale afecţiunii, malarie congenitală şi terapeutică, stare de purtător de paraziţi etc.

Tabloul clinic al paludismului se caracterizează prin triada clasică — febră, anemie, splenohepatomegalie.

După perioada de incubaţie de durată variată în funcţie de specia agentului începe perioada prodromală, care în malarie nu este stabilă şi se determină mai frecvent în primoinfecţie. Bolnavul acuză indispoziţie, frisoane, cefalee, curbaturi în tot corpul ; febra proprietățile paraziților plasmodium falciparum poar­tă un caracter remitent sau neregulat, deseori ia aspect de febră quotidiana. Peste 3—5 zile începe accesul malarie tipic paroxismulcare evoluează cu alternarea fazelor de frison, hipertermie şi transpiraţie.

De obicei accesul începe în prima jumătate a zilei cu frison, uneori violent. Bolna­vul stă la pat şi zadarnic caută să se încălzească. Se declară cefalee, lombalgii, dureri în membre, nausee, uneori vomă. Frisoanele durează de la 30 min. Apoi urmează perioada de hipertermie.

Temperatura atinge 39—40°C şi peste, se intensifică cefaleea, lombalgiile, mialgiile, bolnavul este neliniştit, chinuit de sete, uneori de vomă, delir, pierderea cunoştinţei. Faţa este hiperemiată, pielea uscată, fierbinte.

Se constată tahicardie, scăderea tensiunii arteriale, dispnee. Peste cîteva ore pe­rioada de hipertermie este urmată de faza de transpiraţie.

GHID DE STUDIU 2009-2010 - UMF - Iuliu Haţieganu

Defervescenţa se produce critic, pînă la cifre subnormale, bolnavul transpiră abundent, se ameliorează starea lui generală, el rămîne, însă, debilizat şi somnolent. Cînd în sînge este prezentă doar o singură generaţie preponderentă a para­zitului, febra de obicei »re un caracter intermitent regulat.

Cînd, însă, se for­mează generaţii suplimentare, destul de masive ale parazitului cu diferite ter­mene de încheiere a ciclului de dezvoltare, are loc intercalarea acceselor, estomparea perioadei de apirexie, ceea ce induce modificări în caracterul febrei.

Facultatea de a proprietățile paraziților plasmodium falciparum naştere unor generaţii noi este deosebit de manifestă la P.

Proprietățile paraziților plasmodium falciparum, Elemente de Biogeografie

După primele accese se constată sporire a volumului şi sensibilităţii la dure­re la splină şi ficat. De pe urma dezintegrării masive a hematiilor invadate la bolnavul cu ma­larie se dezvoltă anemie hemolitică, hiperbilirubinemie, din care cauză tegu­mentul şi mucoasele vizibile capătă o culoare ictericâ pală caracteristică, deseori se constată herpes labialis et nosalis. Numărul de paroxisme în accesul primar poate varia, uneori ajungînd pînă la 12— Temperatura atinge nivelul maxim în a 2-a săptămînă de boală, în paroxismele următoare scăzînd treptat : parazitemia se reduce şi accesele încetează.

Treptat ficatul şi splina revin la volumul normal, hemograma se normalizează.

La bolnavii cu malarie neglijată sau tratată necalitativ persis­tă parazitemia submicroscopică, de pe urma cărui fapt după o perioadă afebrilă scurtă de la cîteva zile la 2—3 luni la o serie de bolnavi în proprietățile paraziților plasmodium falciparum din nou sporeşte numărul de paraziţi, declanşînd recidive precoce una sau mai multe. Tratamentul antimalaric jugulează evoluţia naturală prezentată mai sus a infecţiei malarice în orice perioadă a ei.

La unele persoane ce posedă imunitate în raioanele cu endemicitate înaltă de malarie paraziţii pot fi decelaţi în sînge pe un fond afebril, ceea ce se conside­ră ca stare de purtător de paraziţi.

De pe urma reinfecţiilor repetate şi a tratamentului insuficient este po­sibilă o evoluţie trenantă cu febră recidivantă, splenohepatomegalie manifestă, anemie. Tratamentul corect şi excluderea reinfecţiei părăsirea focarului malarie de obicei au drept rezultat vindecarea bolnavului.

KudoZ™ translation help

Cele mai pronunţate modificări în malarie se produc în sînge, splină, ficat, sistemul nervos central. Agenţii malariei sînt paraziţi sangvini, deci modificările sîngelui în această afecţiune sînt inevitabile. Anemia hemolitică, care reprezintă un semn caracteristic al infecţiei malarice, se determină deja după primele accese şi sporeşte odată cu durata bolii.

VSH se menţine accelerată în mod stabil, mai ales în evoluţia tre­nantă a afecţiunii. Splina în paludism sporeşte în volum deja după primele paroxisme ; este proprietățile paraziților plasmodium falciparum la palpare, uneori, dureroasă mai ales în timpul acceselorcu margini rotunjite, indurate. Lezarea ficatului în infecţia malarică în majoritatea cazurilor prezintă o hepatită mezenchimatoasă ; modificările parenchimatoase sînt slab pronunţate şi cauzează dereglări funcţionale pasagere.

Creşte nivelul de bilirubină liberă, în malaria tropica e posibilă o apariţie de scurtă durată a bilirubinei asociate. Activitatea aminotransferazei, de obicei, rămîne în limite normale, rareori sporeşte uşor.

Cît priveşte rolul etiologic al malariei în geneza cirozei hepatice, majoritatea savanţilor sînt dispuşi să o admită doar în prezenţa unor maladii de fond sau asociate, notamente proprietățile paraziților plasmodium falciparum subnutriţie, hepatită virală etc. S-a stabilit natura imuno-complexă a sindromului nefropatic în malaria cuartă, în care durata circulaţiei antigenului malarie în patul sangvin duce la dezvoltarea unei patologii renale cronice, deseori ireversibilă [Houba et al.

Afectarea sistemului nervos în malarie este o urmare a intoxicaţiei generale şi a tulburărilor circulatorii brutale în encefal.

Malaria Life Cycle of Plasmodium [HD Animation]

Malaria cuartă. Perioada de incubaţie durează 21—24 zile, uneori pînă la 5—6 săptămîni. Boala se caracterizează prin evoluţie clinică indelun-gată. Perioada prodromală, de obicei, este estompată, afecţiunea debutează cu accese febrile intermitente, cu intervale afebrile de 2 zile.

Uneori se declan­şează accese duble — 2 zile la rînd cu interval ulterior de o zi double quartan ; tipul quotidiana se înregistrează rar. Febra de tip neregulat se constată deosebit de frecvent în malaria cuartă inoculată [N.

Tiburskaia, O. Vrublevskaia, Spleno­megalia se dezvoltă lent, dar deseori atinge un grad înalt. Parazitemia creşte treptat, fără a atinge nivel înalt.